Există oare clasa de mijloc în Republica Moldova?

Noţiunea „clasa de mijloc” a apărut în circulaţie în Anglia spre sfîrşitul secolului XVII pentru a caracteriza acea grupă specifică de proprietari şi antreprenori, care se contrapuneau marilor latifundiari de „sus” , mercenarilor etc. Se consideră, că această noţiune era echivalentă cu pătura a treia din Franţa.

Pe parcursul conştientizării locului şi rolului clasei de mijloc în societate, prin această se subânţelegea totalitatea păturilor antreprenorilor mici şi mijlocii, comercianţii, oamenii profesiilor libere (avocaţi, slujitorii clerului, inginerii, pictorii, medicii, profesorii etc., care erau contrapuşi marii burgezii ori aparatului politic, marilor latifundiari. (1). De aici se vede, că clasa de mijloc este foarte diversificată şi cuprinde persoanele ce îndeplinesc diferite funcţii, au diferite ocupaţii – de administrare, intelectuale, economico-gospodăreşti etc. .

Din  punct de vedere al definirii şi al segmentelor componente clasa de mijloc are destul de multă imprecizie. Delimitarea ei pleacă de la considerente economice dar nu se rezumă la ele, având valori proprii, comportamente politice peoprii, stiluri de viaţă proprii. Totuşi clasa de mijloc nu este omogenă, de unde şi nevoia segmentării ei - în unele cercetări- în clasa de mijloc-sus, clasa de mijloc şi clasa de mijloc-jos; eterogenitatea rezultă nu numai din dimensiunea economică ci şi din structura ocupaţional-profesională.

Interesul pentru clasa de mijloc se originează în două probleme:

1) identificarea grupurilor, categoriilor, profesiilor şi ocupaţiilor care contribuie la funcţionarea capitalismului şi la funcţionarea acestuia;

2) necesitatea evitării scindării societăţii în bogaţi şi săraci atât din nevoia de echilibru şi stabilitate socială cât şi pentru echitate în societate.

Încă din secolul XIX clasa (clasele) de mijloc sunt prezente în analizele sociale; Marx amintea despre clasa de mijloc analizând mişcările revoluţionare din Franţa anilor 1848-1849: tăria acestei ordini burgheze rezidă însă din clasa de mijloc ale cărei afaceri erau industria şi comerţul. Preocuparea pentru clasa de mijloc (identificare şi rol) a continuat pe tot parcursul secolului XX în timp ce şi structura clasei de mijloc s-a schimbat de la o fază istorică la alta.

După 1980 s-a produs întoarcerea la vechea concepţie de clasă: ”societate patrimonială”, succesoarea „socităţii salariale”, îi aduce în opoziţie pe cei ce nu au numic faţă de cei ce au de toate, plasând între aceştia clasa mijlocie (esenţială pentru slăbirea conflictului dintre clase).

În deceniile cinci-şase ale seculului XX, Mills constata apariţia în societatea americană a unei noi clase de mijloc formată din non-proprietari care desfăşoară o muncă non- manuală („gulerele albe”); aceştia au aceleaşi condiţii de viaţă cu muncitorii („halatele albastre”) dar au alte stiluri de viaţă; trimiterea la muncitori se face în contextul în care nivelul de trai al acestora crescuse iar condiţiile de viaţă se schimbaseră radical în sens pozitiv. În timp ce vechea clasă de mijloc era formată din fermieri, oameni de afaceri şi „profesiile libere”, noua clasă de mijloc este forată din funcţionari, manageri, comercianţi şi „noile profesii birocratizate” (specialişti cu studii superioare, specialişti).

Datorită societăţii salariale au apărut noile clase mijlocii salariale, o populaţie intermediară în jurul salariului mediu; această clasă de mijloc este diferită de „middle class” de la anglo-saxoni şi este privită mai ales în termeni tehnici: categorie intermediară dintre cele două extreme, care la Marx erau proletariatul şi burghezia; această clasă mijlocie era o mică burghezie şi s-a născut din funcţionarii de stat cu venituri modeste, calificaţi şi care nu fac parte din eită: salariaţi din serviciile publice, funcţionari „de categorie B”, cadrele medicale şi din învăţămînt, tehnicieni şi „micii ingineri”.

Dar există astăzi în Republica Moldova clasă de mijloc?

Pentru a răspunde la această întrebare este nevoie să se analizeze următoarele probleme:

 a) agenţii sociali care prin caracteristici şi funcţii ar putea constitui clasa de mijloc;

b) poziţiile pe care le ocupă aceşti agenţi sociali în calitate de actori de clasă;

c) instituţiile prin intermediul cărora se manifestă segmentele clasei de mijloc;

d) valorile care caracterizează clasa de mijloc.

În analiză plec de la ipoteza că în societatea moldovenească de astăzi este în curs  de desfăşurare  în procesul de constituire aclasei de mijloc.

A doua ipoteză este că există două surse care generează clasa de mijloc:

-proprietatea privată şi profesionalizarea muncii.

 În Republica Moldova până în anii 1940 clasa de mijloc a existat şi ocupa locul respectiv în ierarhia social-structurală. Aceştea erau oameni cu influenţă, aveau o poziţie în societate, fiind stimaţi în mediul lor, erau într-o măsură oarecare lideri, personalităţi. (2). Însă, începând cu anii după 1949 clasa de mijloc a început să fie metodic distrusă, deoarece în existenţa stihiei de „mic burgez”, „culac”, se vedea de către conducerea „revoluţionară” primejdia restabilirii relaţiilor capitaliste. Reprezentantul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în Republica Moldova Oldrich Andrysec menţioneză: „ Înspăimîntătoarea statistică dintr-o perioadă cînd drepturile omului erau subordonate interselor superioare, şi când regulile dreptului erau ignorate arată, că circa 200000 de persoane au devenit refugiaţi sau au fost deportaţi din această regiune”

Societatea noastră postcomunistă nu se află în situaţia de a genera o clasă de mijloc exclusiv din proprietatea privată pentru că are segmente formate din profesionalizarea muncii încă în perioada

 comunistă şi care sunt candidate la formarea clasei de mijloc; dar societatea  nu poate ignora nici efectele formării şi dezvoltării sectorului privat, inclusiv din perspectiva structurii de clasă.

Clasa de mijloc de la noi din ţară se constituie atît din agenţi sociali „vechi” (formaţi în perioada comunistă şi care s-au adaptat la noua realitate economică) cât şi din agenţi sociali noi.

Analiza prealabilă a datelor statistice, ne sugerează anumite idei despre dezvoltarea clasei de mijloc în Repuplica Moldova.

Nivelul veniturilor impozabile (lei)

Tabelul 3

Nivelul veniturilor impozabile (lei )	Anii			2000 faţă de 1998, %
	1998	1999	2000
100.000 – 250.000	68	259	188	276
250.000 – 500.000	20	44	38	190
500.000 – 1.000.000	2	23	12	6 ori
Mai mult de un milion	2	9	2	100

(Sursa: Profit, 11 noiembrie 2001, Nr.11, p.22 )

Putem concluziona, că persoanele indicate în tabel sunt:

- proprietari ai întreprinderilor mici şi mijlocii, care au reuşit în bussines, au luat în consideraţie mecanismele cererii şi ofertei, s-au adaptat la cererea pieţei de desfacere;

- acţionari ai întreprinderilor cu capital străin;

- întreprinzători;

- bancheri;

- şefi de depozit angro;

- lucrători ai aparatului de stat;

- specialişti de calificare înaltă etc.

Considerăm, că această categorie de oameni, de rând cu cei ce urmează să completeze clasa de mijloc, menţine ordinea socială în societate, , contribuie la diminuarea şi soluţionarea stărilor de conflict, este garantul securităţii naţionale. Cu cât ponderea clasei de mijloc în societate va fi mai mare, cu atât societatea civilă va fi mai stabilă şi se vor realiza mai efectiv intersele şi necesităţile vitale ale populaţiei.

 In concluzie :  Din cauza migraţiei masive şi a condiţiilor de trai mizere clasa de mijloc din R.Moldova este pe cale de dispariţie.

Aaşadar, conform datelor Ministerului Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, pe parcursul anului trecut din ţară au plecat pentru a se stabili cu domiciliul permanent în străinătate 6663 persoane. Cele mai active legături migraţionale se menţin cu Ucraina şi Rusia (corespunzător 2952 şi 1866 emigranţi). Numărul cetăţenilor Republicii Moldova, ce şi-au ales noul domiciliu S.U.A. a constituit 899 persoane, Israel – 278, Germania – 264. Majoritatea emigranţilor, atît femei, cît şi bărbaţi, fac parte din grupele de vîrstă 20-29 de ani şi 30-39 de ani. Majoritatea emigranţilor, indiferent de sex, au un nivel de educaţie mediu, liceal. Emigranţii cu studii superioare constituie mai puţin de 15% din total.

Accesul limitat la proprietate, relaţiile de proprietate neconsolidate, cadrul legislativ şi instituţional în permanentă schimbare, nivelul de trai scăzut sunt aspecte ale contextului în care se derulează procesul de formare a clasei de mijloc, dar şi factori care împiedică apariţia ei.

Iată câteva exemple(de existenţă a clasei de mijloc) din afara ţării noastre :

Nemţii şi americanii nu au obiceiul de a pune în bănci lichiditati, asa incat pentru ei nu e un criteriu sugestiv. Indiferent de definiţia folosită, SUA aveau înainte de criză o clasă mijlocie care cuprindea între 55 şi 60% din familii. Statisticile arată însă o prăbuşire: în fiecare lună, aproximativ 120.000 de familii se declară în stare de faliment. În aceste condiţii, economiştii şi sociologii sunt îngrijoraţi de efectele pe care le-ar putea avea sărăcirea clasei de mijloc. "Vă puteţi imagina o Americă fără o solidă clasă de mijloc?", întreba anul trecut Elizabeth Warren, profesor de drept la Universitatea Harvard.

Dacă în SUA scade, în China creşte mărimea clasei de mijloc. În momentul de faţă, aproximativ 1,8 miliarde de pământeni se încadrează în clasa de mijloc. În 2030, se estimează o creştere a acesteia la cinci miliarde, iar cea mai mare parte a nou-intraţilor în această categorie va fi din Asia. China are acum circa 11% din populaţie în clasa de mijloc, dar în 2030 proporţia acesteia va ajunge la peste 70% . In cifre absolute, clasa de mijloc din China este uriaşă - 157 de milioane de persoane şi este a doua după SUA. De aceea, piaţa din China a devenit una dintre cele mai atractive din lume şi o va depăşi curând pe cea din Statele Unite. China a devenit cea mai mare piata auto, cu 13,6 milioane de autovehicule cumpărate în 2009. Mult peste piaţa americană, unde s-au vândut 10,4 milioane de bucăţi.

Din numărul total de familii cuprinse în clasa de mijloc, la nivel mondial, cele mai multe se află în Europa - 38% din total. Urmează America de Nord, cu 26% din procentul global total, şi regiunea Asia - Pacific, cu 23% din total. Prog­nozele estimează că cea mai mare parte a clasei de mijloc globale va fi, peste 10 ani, în Asia - Pacific. Astfel, în 2020, 42% din clasa de mijloc mondială va fi în Asia-Pacific, iar în Europa şi continentul nord- american procentul actual va coborî la 29%, respectiv 17%.