duminică, 17 octombrie 2010

M-am prostudit şî caşliesc...

În acest week-end am avut ocazia să ajung într-o zonă a Ucrainei în care nu poţi ajunge din senin. Localitatea se numea Gandrabura, raionul Ananiev(undeva pe lângă Odessa).
Înainte de a ajunge la destinaţie am fost anunţaţi să nu cumva să pronunţăm cuvântul român, România sau tot ce e legat de această noşiune. Am întrebat care este motivul şi am primit un răspuns nu tare clar,
-oficialităţile de aici stau cu urechile larg deschise.
Asta este tot ce ni s-a spus şi noi (colectivul) ne-am prefăcut că am înţeles.
Vă rog să uitaţi pentru o zi limba literară românească şi să vorbiţi cât mai simplu pentru că oamenii pe care îi ve-ţi cunoaşte sunt moldoveni dar foarte rusificaţi şi care nu înteleg nici măcar ce înseamnă "bună ziua".


 Ajunşi în localitatea cu un nume caraghios cel puţin "Gandrabura" am vazut case din cărămidă roţie cu pronunţate influenţe ruseşti, unele case erau chiar acoperite cu stuf şi fără obişnuitele garduri şi porţi molodoveneşti de 2 metri înălţime.
Oameni simpli chiar în exces aş spune ne invitau cu mare bucurie să gustăm din vinul acestui an, care este unic de felul lui cum se lăudau localnicii uşor înveseliţi după discuţia cu Bahus.
Evenimentul la care am participat a fost un festival al culturii şi tradiţiilor moldoveneşti "Struguraş". Ansamblul etno-folcloric" Crenguţă de Iederă" din care fac parte a fost oaspete de onoare la eveniment.

 Am fost primiţi foarte bine aplauzele au curs ca o cascadă la finalul festivalului .
Am petrecut un week-end minunat, am aflat ce înseamnă "postroică" şi am admirat minunatul limbaj cu "cerpe ceapa în ceaun".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu